Stresul,
insomnia, unele medicamente, calitatea alimentelor, consumul de zahăr –
toate acestea macină în timp rezistenţa organismului la atacul
patogenilor, ducând la infecţii virale sau bacteriene frecvente. Din
acest motiv, consolidarea sistemului imunitar reprezintă oricând o prioritate, cu atât mai mult la începutul primăverii, când nu suntem încă la adăpost de ameninţarea sezonului gripal.
Un sistem imunitar activ, care lucrează la capacitate maximă, este cel mai bun indicator al unei vieţi sănătoase. Rolul sistemului imunitar este acela de ne apăra de microbi, dar şi de acţiunea medicamentelor şi a substanţelor toxice, conferind organismului o imunitate naturală faţă de antigeni. Celulele imunitare – fagocitare, macrofage şi neutrofile – sunt prezente în aproape toate lichidele şi fluidele organismului (exceptând urina, transpiraţia şi umoarea apoasă) şi acţionează ca veritabile scuturi de apărare: înghit microbii, îi ucid, după care îi digeră.
Cu toate acestea, imunitatea naturală nu este suficientă în lupta cu germenii, virusurile şi bacteriile, din simplul motiv că aceste microorganisme au capacitatea de a se transforma, păcălind agilitatea globulelor albe. Din acest motiv, se recurge la imunitatea artificială, ce însumează practicile de fortifiere a sistemului imunitar. O dietă echilibrată, stilul de viaţă activ, suplimentele de vitamine şi minerale, dar şi anumite produse naturiste contribuie la creşterea rezistenţei organismului, ajutându-l să combată infecţiile şi să se refacă mai rapid după boală. Să vedem care sunt acestea:
Ce să iei ca să-ţi fortifici sistemul imunitar
Vitamine
Un aport adecvat de vitamine ajută celulele să se apere de germeni. Foarte potentă în stimularea sistemului imunitar este vitamina C, fiind eficientă în special în tratamentul alergiilor. Administrată în doze corecte, vitamina C are acţiune antihistaminică şi decongestionantă. În plus, contribuie la scăderea colesterolului şi ajută la transformarea tirozinei în adrenalină. Studiile ştiinţifice au demonstrat că vitamina C previne îmbătrînirea, cancerul şi bolile de inimă, jucând un rol important în funcţiile ţesuturilor conjunctive. În acelaşi timp, şi vitamina E este un bun imunostimulator, însă trebuie administrată cu mare atenţie – o doză de peste 2.000 de unităţi pe zi va avea efectul contrar de slăbire a răspunsului imun.
Zinc
Zincul este un oligoelement esenţial pentru celulele sistemului imunitar, iar deficienţa de zinc afectează buna funcţionare a acestora. Zincul previne apariţia gripei şi guturaiului, dar şi a alergiilor şi cancerului. De asemenea, este important în sănătatea părului, a pielii şi a unghiilor şi joacă un rol major în funcţia aparatului reproducător. Terapia cu zinc este benefică şi în cazul vindecării rănilor, favorizează creşterea şi memoria şi se adresează tulburărilor de comportament şi de alimentaţie. Atenţie: Doza zilnică recomandată este de 15–25 mg; o concentraţie mai mare de zinc poate inhiba funcţia sistemului imunitar.
Antioxidanţi
Rolul antioxidanţilor este acela de a capta radicalii liberi – molecule foarte reactive, introduse în organism odată cu fumul de tutun, alcoolul, aditivii alimentari, dar produse şi de poluare, pesticide, radiaţii şi expunerea prelungită la soare. Radicalii liberi scăpaţi de sub control provoacă reacţii în lanţ ce duc la tumori, leziuni şi moarte celulară. Unul dintre cei mai buni antioxidanţi este beta-carotenul, găsit în principal în plante. Este cunoscut pentru proprietăţile sale de distrugere a cancerigenilor şi de promovare a sănătăţii oaselor, danturii şi pielii.
Un antioxidant foarte important este şi seleniul. Acesta protejează sistemul imunitar prin faptul că previne formarea radicalilor liberi şi menţine buna funcţionare a inimii şi a glandei tiroide. Studiile de specialitate au arătat că dozele mari de seleniu distrug tumorile. Administrat împreună cu beta carotenul, vitamina C şi vitamina E, seleniul reduce riscul de cancer cu 20 şi până la 40%.
Cel mai potent antioxidant este însă coenzima Q10, implicată în 95% din reacţiile metabolice ale celulelor. Q10 are şi beneficii sumplimentare de scădere a colesterolului şi a tensiunii arteriale, având efect de stabilizare a bolilor cardiace. Este un tratament foarte eficient pentru durerile de angină pectorală şi se mai foloseşte la îmbunătăţirea proceselor de gândire, a funcţiei musculare şi în combaterea stărilor de oboseală.
Acid folic
Parte a grupului de vitamine B (mai precis vitamina B9), acidul folic are o importanţă majoră în dezvoltarea şi întreţinerea sistemului imunitar, deoarece ajută la formarea globulelor roşii, la metabolizarea proteinelor, producerea acizilor nucleici (ADN şi ARN), diviziunea celulară, precum şi la utilizarea zaharurilor şi aminoacizilor.
Probiotice
sunt acele bacterii „bune”, precum Lactobacillus Acidophilus şi Bifidobacterium (Bifidus), ce trăiesc în tractul digestiv. Le vei găsi pe etichetele produselor lactate, cerealelor, batoanelor energizante şi altor alimente. Aceste bacterii sunt foarte importante, deoarece au rolul de a sintetiza vitamine, precum biotina, vitamina B12, acidul pantotenic, vitamina B6, B2 şi vitamina K. Lactobaccillus ajută la descompunerea variatelor toxine, xenobioticelor şi substanţelor chimice din alimente, aer şi apă. De asemenea, previne instalarea paraziţilor intestinali şi a altor patogeni (precum Candida), stimulând răspunsul imun normal. Mai mult, controlează nivelurile ridicate de colesterol şi combate infecţiile, cancerul, alergiile şi multe dintre problemele sistemului imunitar.
Un sistem imunitar activ, care lucrează la capacitate maximă, este cel mai bun indicator al unei vieţi sănătoase. Rolul sistemului imunitar este acela de ne apăra de microbi, dar şi de acţiunea medicamentelor şi a substanţelor toxice, conferind organismului o imunitate naturală faţă de antigeni. Celulele imunitare – fagocitare, macrofage şi neutrofile – sunt prezente în aproape toate lichidele şi fluidele organismului (exceptând urina, transpiraţia şi umoarea apoasă) şi acţionează ca veritabile scuturi de apărare: înghit microbii, îi ucid, după care îi digeră.
Cu toate acestea, imunitatea naturală nu este suficientă în lupta cu germenii, virusurile şi bacteriile, din simplul motiv că aceste microorganisme au capacitatea de a se transforma, păcălind agilitatea globulelor albe. Din acest motiv, se recurge la imunitatea artificială, ce însumează practicile de fortifiere a sistemului imunitar. O dietă echilibrată, stilul de viaţă activ, suplimentele de vitamine şi minerale, dar şi anumite produse naturiste contribuie la creşterea rezistenţei organismului, ajutându-l să combată infecţiile şi să se refacă mai rapid după boală. Să vedem care sunt acestea:
Ce să iei ca să-ţi fortifici sistemul imunitar
Vitamine
Un aport adecvat de vitamine ajută celulele să se apere de germeni. Foarte potentă în stimularea sistemului imunitar este vitamina C, fiind eficientă în special în tratamentul alergiilor. Administrată în doze corecte, vitamina C are acţiune antihistaminică şi decongestionantă. În plus, contribuie la scăderea colesterolului şi ajută la transformarea tirozinei în adrenalină. Studiile ştiinţifice au demonstrat că vitamina C previne îmbătrînirea, cancerul şi bolile de inimă, jucând un rol important în funcţiile ţesuturilor conjunctive. În acelaşi timp, şi vitamina E este un bun imunostimulator, însă trebuie administrată cu mare atenţie – o doză de peste 2.000 de unităţi pe zi va avea efectul contrar de slăbire a răspunsului imun.
Zinc
Zincul este un oligoelement esenţial pentru celulele sistemului imunitar, iar deficienţa de zinc afectează buna funcţionare a acestora. Zincul previne apariţia gripei şi guturaiului, dar şi a alergiilor şi cancerului. De asemenea, este important în sănătatea părului, a pielii şi a unghiilor şi joacă un rol major în funcţia aparatului reproducător. Terapia cu zinc este benefică şi în cazul vindecării rănilor, favorizează creşterea şi memoria şi se adresează tulburărilor de comportament şi de alimentaţie. Atenţie: Doza zilnică recomandată este de 15–25 mg; o concentraţie mai mare de zinc poate inhiba funcţia sistemului imunitar.
Antioxidanţi
Rolul antioxidanţilor este acela de a capta radicalii liberi – molecule foarte reactive, introduse în organism odată cu fumul de tutun, alcoolul, aditivii alimentari, dar produse şi de poluare, pesticide, radiaţii şi expunerea prelungită la soare. Radicalii liberi scăpaţi de sub control provoacă reacţii în lanţ ce duc la tumori, leziuni şi moarte celulară. Unul dintre cei mai buni antioxidanţi este beta-carotenul, găsit în principal în plante. Este cunoscut pentru proprietăţile sale de distrugere a cancerigenilor şi de promovare a sănătăţii oaselor, danturii şi pielii.
Un antioxidant foarte important este şi seleniul. Acesta protejează sistemul imunitar prin faptul că previne formarea radicalilor liberi şi menţine buna funcţionare a inimii şi a glandei tiroide. Studiile de specialitate au arătat că dozele mari de seleniu distrug tumorile. Administrat împreună cu beta carotenul, vitamina C şi vitamina E, seleniul reduce riscul de cancer cu 20 şi până la 40%.
Cel mai potent antioxidant este însă coenzima Q10, implicată în 95% din reacţiile metabolice ale celulelor. Q10 are şi beneficii sumplimentare de scădere a colesterolului şi a tensiunii arteriale, având efect de stabilizare a bolilor cardiace. Este un tratament foarte eficient pentru durerile de angină pectorală şi se mai foloseşte la îmbunătăţirea proceselor de gândire, a funcţiei musculare şi în combaterea stărilor de oboseală.
Acid folic Parte a grupului de vitamine B (mai precis vitamina B9), acidul folic are o importanţă majoră în dezvoltarea şi întreţinerea sistemului imunitar, deoarece ajută la formarea globulelor roşii, la metabolizarea proteinelor, producerea acizilor nucleici (ADN şi ARN), diviziunea celulară, precum şi la utilizarea zaharurilor şi aminoacizilor.
Probiotice
sunt acele bacterii „bune”, precum Lactobacillus Acidophilus şi Bifidobacterium (Bifidus), ce trăiesc în tractul digestiv. Le vei găsi pe etichetele produselor lactate, cerealelor, batoanelor energizante şi altor alimente. Aceste bacterii sunt foarte importante, deoarece au rolul de a sintetiza vitamine, precum biotina, vitamina B12, acidul pantotenic, vitamina B6, B2 şi vitamina K. Lactobaccillus ajută la descompunerea variatelor toxine, xenobioticelor şi substanţelor chimice din alimente, aer şi apă. De asemenea, previne instalarea paraziţilor intestinali şi a altor patogeni (precum Candida), stimulând răspunsul imun normal. Mai mult, controlează nivelurile ridicate de colesterol şi combate infecţiile, cancerul, alergiile şi multe dintre problemele sistemului imunitar.
